I85PREP
⌘ K
Moldova Bar Traineeship Admission Exam study materials
Moldova Bar Traineeship Admission Exam study resources

Moldova Bar Traineeship Admission Exam practice questions

One question at a time. Build your Moldova Bar Traineeship Admission Exam understanding.

First 50 of 200 questions. Each one lists the choices, the correct answer, and an explanation. The checker at the top of this page saves progress in this browser when it is available.

Continue in the practice tool above to load more questions, 50 at a time.

Question 1Civil law (substantive)

Conform Codului civil al Republicii Moldova, capacitatea de exercițiu deplină a persoanei fizice se dobândește, de regulă, la împlinirea vârstei de:

  1. 16 ani
  2. 21 de ani
  3. 18 ani Correct answer.
  4. 14 ani

Explanation

Regula generală este că persoana fizică dobândește capacitate de exercițiu deplină la 18 ani, moment de la care poate exercita singură drepturile și obligațiile civile. Excepțiile (căsătoria, emanciparea) sunt reglementate separat și nu schimbă regula generală.

Question 2Civil law (substantive)

Un minor în vârstă de 15 ani dorește să încheie singur un contract de vânzare-cumpărare a unui telefon mobil. Care este soluția corectă privind validitatea actului?

  1. Actul poate fi încheiat doar de către autoritatea tutelară
  2. Actul se încheie valabil de către minor fără nicio condiție, fiind act curent
  3. Actul este lovit de nulitate absolută în orice situație, indiferent de acordul părinților
  4. Actul este valabil dacă minorul are acordul prealabil scris al reprezentantului legal Correct answer.

Explanation

Minorul între 14 și 18 ani are capacitate de exercițiu restrânsă și poate încheia singur doar acte mici, curente; pentru celelalte acte este necesar acordul reprezentantului legal. Fără acest acord, actul este afectat de nulitate relativă, nu absolută.

Question 3Civil law (substantive)

Persoana fizică declarată incapabilă prin hotărâre judecătorească din cauza alienației mintale:

  1. Nu are capacitate de exercițiu, actele fiind încheiate în numele ei de tutore Correct answer.
  2. Poate încheia doar acte de dispoziție asupra bunurilor mobile
  3. Încheie singură acte juridice cu acordul curatorului
  4. Are capacitate de exercițiu deplină, dar cu ocrotire specială

Explanation

Incapabilul nu are capacitate de exercițiu, iar actele juridice în numele său sunt încheiate de tutore, sub controlul autorității tutelare. Actele încheiate personal de incapabil sunt lovite de nulitate.

Question 4Civil law (substantive)

Care dintre următoarele este o condiție de validitate a actului juridic civil, potrivit Codului civil?

  1. Înregistrarea actului la organul fiscal
  2. Prezența a cel puțin doi martori la fiecare act
  3. Capacitatea de a contracta a părților Correct answer.
  4. Forma autentică obligatorie pentru orice act

Explanation

Condițiile de validitate sunt capacitatea părților, consimțământul valabil, obiectul determinat și licit și cauza licită. Forma autentică sau martorii sunt cerințe speciale pentru anumite acte, nu condiții generale.

Question 5Civil law (substantive)

Un contract încheiat prin violență morală exercitată asupra unei părți este:

  1. Nul absolut, pentru că lipsește consimțământul
  2. Anulabil, pentru că viciul de consimțământ afectează validitatea Correct answer.
  3. Valabil, dacă violența nu a fost fizică
  4. Desființat de drept la momentul încheierii

Explanation

Violența este un viciu de consimțământ care atrage nulitatea relativă (anulabilitatea) actului, la cererea victimei. Actul produce efecte până la anulare și poate fi confirmat.

Question 6Civil law (substantive)

Dolul, ca viciu de consimțământ, constă în:

  1. Inducerea în eroare prin manevre frauduloase, determinante pentru încheierea actului Correct answer.
  2. Neplata prețului la termenul convenit
  3. Simpla necunoaștere a legii de către parte
  4. Eroarea de calcul neesențială asupra prețului

Explanation

Dolul presupune o inducere în eroare prin mijloace frauduloase, iar actul este anulabil dacă eroarea a fost determinantă pentru consimțământ. Simpla eroare sau necunoașterea legii nu echivalează cu dolul.

Question 7Civil law (substantive)

Contractul de vânzare-cumpărare produce, în principiu, transferul dreptului de proprietate:

  1. Doar la momentul predării bunului
  2. La momentul încheierii contractului, dacă părțile nu au convenit altfel Correct answer.
  3. Doar la înregistrarea contractului la notar
  4. Doar la momentul plății integrale a prețului

Explanation

Vânzarea are efect translativ de proprietate la momentul încheierii, dacă legea sau părțile nu prevăd altfel. Plata prețului și predarea sunt obligații, nu condiții ale transferului, în afara excepțiilor legale.

Question 8Civil law (substantive)

Vânzătorul răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului vândut dacă acestea:

  1. Sunt vizibile la o examinare atentă a bunului
  2. Erau cunoscute de cumpărător la încheierea contractului
  3. Apar după trecerea a cinci ani de la vânzare
  4. Existau la momentul predării și reduc sau fac imposibilă întrebuințarea normală Correct answer.

Explanation

Garanția pentru vicii ascunse acoperă defectele existente la predare, care nu erau cunoscute de cumpărător și diminuează folosința normală a bunului. Cumpărătorul are la dispoziție acțiuni în reducerea prețului sau rezoluțiune.

Question 9Civil law (substantive)

În contractul de locațiune, chiriașul are, în principiu, obligația de a:

  1. Suporta impozitele proprietarului asupra bunului
  2. Folosi bunul conform destinației și de a plăti chiria la termen Correct answer.
  3. Efectua lucrări de reconstrucție fără a cere acordul
  4. Înstrăina bunul închiriat cu acordul proprietarului

Explanation

Locatarul folosește bunul potrivit destinației convenite și plătește chiria la termenele stabilite, întreținând bunul cu diligență. Înstrăinarea sau lucrările capitale nu intră în obligațiile sale obișnuite.

Question 10Civil law (substantive)

Un împrumut de consumație (mutuum) are ca obiect:

  1. Folosirea temporară a unui bun fără plată
  2. Prestarea unei activități de muncă în schimbul unui salariu
  3. Bunuri de gen, consumptibile, împrumutatul dobândind proprietatea și restituind aceeași cantitate de bunuri de același gen și calitate Correct answer.
  4. Bunuri individual determinate, restituibile în natură identic

Explanation

Împrumutul de consumație are ca obiect bunuri consumptibile, de gen, iar împrumutatul devine proprietar și restituie o cantitate echivalentă. Folosirea temporară a unui bun individual determinat este obiectul comodatului.

Question 11Civil law (substantive)

Contractul de comodat se caracterizează prin:

  1. Caracter solemn și translativ de proprietate
  2. Caracter gratuit și netranslativ de proprietate Correct answer.
  3. Caracter aleatoriu și sinalagmatic
  4. Caracter oneros și translativ de proprietate

Explanation

Comodatul este esențialmente gratuit: comodantul acordă folosirea temporară a unui bun, fără a transmite proprietatea și fără a primi echivalent. Dacă folosirea este plătită, contractul devine locațiune.

Question 12Civil law (substantive)

Răspunderea civilă delictuală presupune, în principiu, cumulativ:

  1. Existența unui contract între părți
  2. O hotărâre judecătorească prealabilă
  3. Doar existența unui prejudiciu
  4. Fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și vinovăția Correct answer.

Explanation

Răspunderea delictuală se angajează când sunt întrunite fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate și vinovăția autorului. Absența oricăruia dintre elemente înlătură răspunderea, în afara cazurilor de răspundere obiectivă.

Question 13Civil law (substantive)

Un autor al faptei ilicite este exonerat de răspundere dacă dovedește că prejudiciul a fost cauzat:

  1. Prin neglijență proprie neînsemnată
  2. Prin fapta sa culpabilă, aflată în legătură de cauzalitate cu prejudiciul
  3. Din culpa sa ușoară
  4. Prin fapta exclusivă a victimei, fără nicio contribuție a sa Correct answer.

Explanation

Dacă prejudiciul se datorează exclusiv faptei victimei, fără contribuția autorului, lipsește legătura de cauzalitate dintre fapta acestuia și prejudiciu. În regimul obișnuit al răspunderii delictuale, această legătură este necesară. Neglijența sau culpa ușoară a autorului nu constituie, prin ele însele, cauze de exonerare.

Question 14Civil law (substantive)

Uzucapiunea imobiliară, ca mod de dobândire a proprietății, presupune, în principiu:

  1. Simpla deținere precară a bunului, recunoscând dreptul proprietarului
  2. Plata prețului către proprietarul tabular
  3. O hotărâre judecătorească de expropriere
  4. Posesia neîntreruptă a bunului imobil pe durata termenului legal, exercitată în condițiile legii Correct answer.

Explanation

Uzucapiunea se întemeiază pe posesia utilă, neîntreruptă și exercitată cu bună-credință, pe durata termenului prevăzut de lege. Posesia precară sau recunoașterea dreptului altuia împiedică dobândirea.

Question 15Civil law (substantive)

Dreptul de uzufruct confer titularului:

  1. Dreptul de a înstrăina bunul în întregime
  2. Dreptul de a modifica substanța bunului în mod liber
  3. Dreptul de a folosi bunul și de a culege fructele, păstrând substanța lui Correct answer.
  4. Dreptul de a garanta bunul cu ipotecă fără acordul proprietarului

Explanation

Uzufructul este un dezmembrământ al dreptului de proprietate care conferă folosința și fructele bunului, cu obligația de a-i păstra substanța. Titularul nu poate înstrăina bunul și nu poate modifica substanța lui.

Question 16Civil law (substantive)

Servitutea de trecere, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, se caracterizează prin:

  1. Dreptul de a cumpăra prioritar fondul aservit
  2. Dreptul de a expropria fondul vecin
  3. Obligația fondului aservit de a suporta o sarcină în folosul fondului dominant Correct answer.
  4. Dreptul de a culege toate fructele fondului aservit

Explanation

Servitutea este o sarcină impusă unui fond aservit pentru utilitatea unui fond dominant, de exemplu trecerea. Ea nu conferă drepturi de cumpărare, de culegere a fructelor sau de expropriere.

Question 17Civil law (substantive)

Coproprietatea pe cote-părți presupune, în principiu, că fiecare coproprietar:

  1. Are drept de proprietate exclusiv asupra întregului bun
  2. Nu poate solicita partajul niciodată
  3. Deține o cotă ideală din dreptul de proprietate și poate dispune de ea Correct answer.
  4. Deține o parte materială determinată a bunului

Explanation

În coproprietatea pe cote-părți, dreptul fiecăruia se raportează la o cotă ideală, iar coproprietarul poate dispune de cota sa. Partajul poate fi cerut oricând, dacă legea nu prevede altfel.

Question 18Civil law (substantive)

Obligația civilă se stinge prin compensație atunci când:

  1. Creditorul renunță unilateral la creanță
  2. Debitorul devine insolvabil
  3. Părțile convenesc o nouă scadență
  4. Două persoane sunt reciproc creditoare și debitoare pentru datorii certe, lichide și exigibile Correct answer.

Explanation

Compensația stinge reciproc obligațiile dintre două persoane care sunt simultan creditor și debitor, dacă datoriile sunt certe, lichide și exigibile. Renunțarea este o altă cauză de stingere, iar novația cu termen nu stinge obligația.

Question 19Civil law (substantive)

Garanția reală a ipotecii conferă creditorului ipotecar, în caz de neexecutare:

  1. Dreptul de a reține bunul fără nicio formalitate
  2. Dreptul de proprietate imediat asupra bunului, fără procedură
  3. Dreptul de a vinde bunul fără înștiințarea debitorului
  4. Dreptul de a urmări bunul ipotecat în mâinile oricui s-ar afla și de a se satisface prioritar Correct answer.

Explanation

Ipoteca este o garanție reală ce conferă creditorului dreptul de urmărire a bunului și de satisfacere prioritară din prețul lui, în condițiile legii. Ea nu transferă automat proprietatea și nu permite reținerea sau vânzarea fără procedură.

Question 20Civil law (substantive)

Fideiusiunea reprezintă:

  1. O garanție reală asupra unui bun imobil
  2. Un mod de stingere a obligației prin confuziune
  3. Un contract prin care o terță persoană se obligă să execute obligația debitorului dacă acesta nu o execută Correct answer.
  4. Un contract de asigurare obligatorie

Explanation

Fideiusiunea este o garanție personală: fideiusorul se obligă față de creditor să execute obligația debitorului principal în caz de neexecutare. Ea se deosebește de garanțiile reale, care vizează un bun.

Question 21Civil law (substantive)

Prescripția extinctivă a dreptului la acțiune are ca efect:

  1. Transformarea obligației civile în obligație naturală, fără nicio apărare
  2. Stingerea dreptului material subiectiv
  3. Nulitatea absolută a contractului
  4. Stingerea dreptului la acțiune, debitorul putând invoca excepția de prescripție Correct answer.

Explanation

Prescripția stinge dreptul la acțiune, nu dreptul material; debitorul poate opune excepția de prescripție. Obligația naturală rezultă din executarea voluntară a datoriei prescrise.

Question 22Civil law (substantive)

Termenul general de prescripție extinctivă, potrivit Codului civil, este de:

  1. 1 an
  2. 3 ani Correct answer.
  3. 5 ani
  4. 10 ani

Explanation

Regula generală prevede un termen de prescripție de 3 ani, dacă legea nu stabilește un termen special. Termenele speciale, mai scurte sau mai lungi, se aplică doar în cazurile prevăzute expres.

Question 23Civil law (substantive)

Reprezentarea convențională în actele juridice civile presupune:

  1. O hotărâre judecătorească obligatorie în fiecare caz
  2. O manifestare de voință a reprezentatului care împuternicește reprezentantul să încheie acte în numele său Correct answer.
  3. Un act încheiat de reprezentant în numele propriu, fără a angaja reprezentatul
  4. Un raport de rudenie obligatoriu între părți

Explanation

Reprezentarea convențională se întemeiază pe împuternicirea dată de reprezentat, care stabilește limitele mandatului. Reprezentantul acționează în numele reprezentatului, iar efectele se produc direct asupra acestuia din urmă.

Question 24Civil law (substantive)

Un contract încheiat de un reprezentant care depășește limitele împuternicirii, fără ca terțul să cunoască acest lucru, produce efecte față de reprezentat:

  1. Niciodată, actul fiind nul absolut
  2. Dacă reprezentatul îl ratifică ulterior, actul devenind valabil Correct answer.
  3. Doar dacă terțul este rudă cu reprezentatul
  4. Doar dacă reprezentantul plătește o amendă

Explanation

Depășirea împuternicirii face actul inopozabil reprezentatului, dar acesta poate fi ratificat, situație în care produce efecte ca și cum ar fi fost încheiat în limitele mandatului. Ratificarea confirmă actul retroactiv.

Question 25Civil law (substantive)

Efectul principal al rezoluțiunii contractului sinalagmatic pentru neexecutare este:

  1. Desființarea contractului cu efect retroactiv între părți și restituirea prestațiilor Correct answer.
  2. Transformarea contractului în contract unilateral
  3. Menținerea contractului și obligarea la plata unei daune fixe
  4. Transferul automat al dreptului de proprietate către creditor

Explanation

Rezoluțiunea desființează contractul pentru neexecutare, cu efect retroactiv, părțile fiind ținute să restituie prestațiile primite. Ea poate fi pronunțată judecătorește sau, în condițiile legii, prin declarație unilaterală.

Question 26Civil law (substantive)

Capacitatea de exercițiu deplină a persoanei fizice se dobândește, de regulă, la împlinirea vârstei de:

  1. 21 ani
  2. 18 ani Correct answer.
  3. 14 ani
  4. 16 ani

Explanation

Codul civil al Republicii Moldova stabilește că persoana fizică dobândește capacitate de exercițiu deplină la împlinirea vârstei de 18 ani, moment de la care poate încheia singură orice act juridic civil. Excepțiile privind căsătoria înainte de 18 ani sau emanciparea nu înlătură regula generală.

Question 27Civil law (substantive)

Un minor de 16 ani vinde, fără încuviințarea părinților, un telefon mobil pe care îl primise cadou. Care este regimul juridic al acestui act?

  1. Actul este lovit de nulitate absolută, indiferent de valoarea bunului
  2. Actul este valabil numai dacă minorul împlinește 18 ani înainte de executarea lui
  3. Actul este valabil, fiind un act de dispoziție curent, de mică valoare, pe care minorul îl poate încheia singur Correct answer.
  4. Actul este anulabil în orice caz, chiar dacă părinții îl confirmă ulterior

Explanation

Minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate încheia singur actele juridice de dispoziție curentă, de mică valoare, precum și actele de conservare. Vânzarea unui telefon primit cadou se încadrează în această categorie, astfel încât actul produce efecte fără încuviințarea reprezentanților legali.

Question 28Civil law (substantive)

În materia bunurilor, distincția dintre bunurile imobile și cele mobile are ca principal efect juridic faptul că:

  1. regimul juridic al imobilelor este supus unor forme de publicitate și de transmitere mai riguroase decât cel al mobilelor Correct answer.
  2. bunurile mobile nu pot face obiectul dreptului de proprietate privată
  3. bunurile imobile nu pot fi înstrăinate decât prin donație
  4. bunurile mobile se transmit întotdeauna prin act autentic notarial

Explanation

Clasificarea bunurilor în imobile și mobile are consecințe practice, în special în privința publicității, a formei actelor și a modurilor de dobândire a proprietății. Imobilele sunt supuse unor exigențe de formă și de înscriere în registrele funciare mult mai stricte decât bunurile mobile.

Question 29Civil law (substantive)

Proprietarul unui teren constată că vecinul a construit, fără autorizație și fără acordul său, un gard care depășește limita de hotar cu doi metri. Ce acțiune îi este cel mai adecvat disponibilă pentru apărarea dreptului său?

  1. Acțiunea în grănițuire, pentru stabilirea definitivă a liniei de hotar
  2. Acțiunea în răspundere delictuală pentru repararea prejudiciului moral
  3. Acțiunea în revendicare, prin care cere restituirea porțiunii de teren ocupate Correct answer.
  4. Acțiunea în nulitate a autorizației de construire a vecinului

Explanation

Atunci când o parte din terenul proprietarului este ocupată fără drept, mijlocul de apărare este acțiunea în revendicare, întemeiată pe dreptul de proprietate necontestat. Ea urmărește restituirea posesiei porțiunii ocupate, iar nu doar trasarea liniei de hotar.

Question 30Civil law (substantive)

Două persoane dețin în coproprietate un imobil, fără a fi stabilite cotele. Unul dintre coproprietari înstrăinează o parte determinată din imobil unui terț, fără acordul celuilalt. Care este calificarea juridică corectă a acestui act?

  1. Actul este supus regulii unanimității, fiind o înstrăinare parțială a bunului comun, astfel încât poate fi atacat pentru încălcarea dreptului celuilalt coproprietar Correct answer.
  2. Actul este valabil dacă terțul cumpărător este de bună-credință, indiferent de opoziția coproprietarului
  3. Actul este nul pentru lipsa formei autentice, indiferent dacă coproprietarul ar fi fost de acord
  4. Actul este pe deplin valabil, fiecare coproprietar putând dispune liber de o parte a bunului comun

Explanation

În coproprietatea pe cote-părți, soarta bunului comun se decide prin acordul tuturor coproprietarilor, iar înstrăinarea unei părți determinate din bun afectează dreptul celorlalți. Actul încheiat fără acordul coproprietarului poate fi atacat, iar cumpărătorul nu dobândește un drept opozabil asupra părții respective.

Question 31Civil procedure

În procedura civilă moldovenească, care este termenul general de înaintare a acțiunii civile în instanța de judecată, atunci când legea nu prevede altfel?

  1. 5 ani de la data săvârșirii faptei ilicite
  2. 3 ani de la data când reclamantul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului Correct answer.
  3. 1 an de la data când reclamantul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului
  4. 6 luni de la data când reclamantul a aflat despre încălcarea dreptului

Explanation

Termenul general de prescripție pentru înaintarea acțiunii în instanță este de 3 ani și curge de la momentul când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său. Acest termen este aplicabil ori de câte ori legea nu stabilește un termen special. Depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a cere protecție judiciară, dacă partea invocă prescripția.

Question 32Civil procedure

Reclamantul a depus cererea de chemare în judecată fără a anexa dovada achitării taxei de stat. Ce măsură poate dispune instanța la primirea cererii?

  1. Respinge cererea ca inadmisibilă fără citarea părților
  2. Deschide procedura și obligă pârâtul să achite taxa de stat
  3. Returnează cererea reclamantului prin poștă fără nicio încheiere
  4. Lasă cererea fără mișcare și acordă un termen pentru înlăturarea neajunsurilor Correct answer.

Explanation

Când cererea nu îndeplinește condițiile de formă și de conținut, instanța o lasă fără mișcare și acordă reclamantului un termen rezonabil pentru înlăturarea lipsurilor, printr-o încheiere care se comunică. Neînlăturarea lipsurilor în termen atrage restituirea cererii. Respingerea pe fond sau obligarea pârâtului la plată nu sunt soluții posibile în această etapă.

Question 33Civil procedure

Care dintre următoarele constituie un caz de competență teritorială exclusivă a instanței de judecată?

  1. Acțiunea privind repararea prejudiciului cauzat de un accident rutier, introdusă la domiciliul victimei
  2. Acțiunea privind executarea unui contract de prestări servicii, introdusă la locul executării contractului
  3. Acțiunea privind dreptul de proprietate asupra unui imobil, introdusă la instanța în a cărei rază se află imobilul Correct answer.
  4. Acțiunea privind dreptul de proprietate asupra unui imobil, introdusă la instanța de la sediul pârâtului

Explanation

Acțiunile privind drepturile reale asupra imobilelor se introduc exclusiv la instanța în a cărei rază teritorială se află imobilul, fiind o competență teritorială exclusivă ce nu poate fi modificată prin acordul părților. Celelalte variante reflectă reguli de competență alternativă sau generală.

Question 34Civil procedure

Pârâtul a formulat o cerere reconvențională după ce instanța a fixat ședința de judecată. Care este regula privind admiterea ei?

  1. Cererea reconvențională se soluționează obligatoriu într-un proces separat
  2. Cererea reconvențională este întotdeauna inadmisibilă după primul termen de judecată
  3. Cererea reconvențională poate fi depusă oricând până la închiderea dezbaterilor, fără condiții
  4. Cererea reconvențională se depune în termenul stabilit de instanță, iar admiterea ei ține de legătura cu cererea principală și de interesul soluționării comune Correct answer.

Explanation

Cererea reconvențională trebuie depusă în termenul acordat de instanță și este admisă dacă are legătură cu cererea principală și dacă soluționarea lor comună este posibilă și utilă. Instanța verifică aceste condiții și poate dispune disjungerea dacă legătura lipsește. Nu există o interdicție absolută de a o formula după primul termen.

Question 35Civil procedure

Reclamantul a depus o acțiune civilă în care solicită obligarea pârâtului la plata unei sume de bani. Instanța a admis cererea de chemare în garanție a unei terțe persoane. Ce efect are această admitere?

  1. Terțul nu poate participa la proces, fiind străin de raportul juridic
  2. Terțul devine pârât principal în locul pârâtului inițial
  3. Cererea de chemare în garanție suspendă automat procesul până la soluționarea unui alt dosar
  4. Terțul este citat și poate formula apărări, iar hotărârea pronunțată îi este opozabilă în limitele cererii de chemare în garanție Correct answer.

Explanation

Chemarea în garanție atrage citarea terțului în proces, care își poate formula apărările, iar hotărârea îi este opozabilă în limitele cererii formulate. Ea nu schimbă părțile principale și nu suspendă automat procesul.

Question 36Civil procedure

Care este termenul de apel împotriva unei hotărâri a instanței de fond, dacă legea nu prevede altfel?

  1. 15 zile de la comunicarea hotărârii motivate Correct answer.
  2. 2 luni de la comunicarea hotărârii
  3. 10 zile de la pronunțare
  4. 30 zile de la pronunțare

Explanation

Termenul de apel este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii motivate, pentru a permite părții să cunoască motivarea înainte de a decide exercitarea căii de atac. Termenul este procedural și se calculează pe zile libere. Depunerea în termen este o condiție de admisibilitate a apelului.

Question 37Civil procedure

În procedura de apel, instanța de apel a fost sesizată cu o critică privind aprecierea probelor. Care este limita de principiu a reexaminării?

  1. Instanța de apel soluționează cauza doar pe baza înscrisurilor din dosarul de fond
  2. Instanța de apel nu poate administra nicio probă nouă, indiferent de motiv
  3. Instanța de apel poate reexamina cauza în limitele criticilor formulate și poate administra probe noi dacă sunt necesare Correct answer.
  4. Instanța de apel verifică doar legalitatea, nu și temeinicia hotărârii

Explanation

Apelul este o cale de atac devolutivă în limitele criticilor formulate, iar instanța poate administra probe noi atunci când sunt necesare soluționării cauzei. Ea verifică atât legalitatea, cât și temeinicia în aceste limite. Administrarea probelor nu este exclusă în apel.

Question 38Civil procedure

Care dintre următoarele este o condiție de admisibilitate a recursului în procedura civilă?

  1. Recursul trebuie să fie însoțit obligatoriu de o expertiză tehnică nouă
  2. Recurentul trebuie să fi fost prezent la toate ședințele de judecată
  3. Recursul se poate formula doar de către procuror
  4. Recursul trebuie să vizeze o hotărâre susceptibilă de recurs potrivit legii și să fie depus în termen Correct answer.

Explanation

Recursul este admisibil dacă vizează o hotărâre susceptibilă de recurs potrivit legii și este depus în termenul legal. El vizează, de regulă, încălcarea normelor de drept material sau procedural, nu reaprecierea probelor. Prezența la ședințe sau o expertiză nouă nu sunt condiții de admisibilitate.

Question 39Civil procedure

Reclamantul a solicitat încetarea procesului prin renunțare la acțiune după ce pârâtul a depus întâmpinare. Cum procedează instanța?

  1. Ia act de renunțare și pronunță o hotărâre de încetare a procesului, dacă renunțarea este valabilă Correct answer.
  2. Suspendă procesul până la confirmarea renunțării de către pârât
  3. Respinge cererea ca inadmisibilă, deoarece pârâtul a depus întâmpinare
  4. Continuă procesul și soluționează fondul, indiferent de renunțare

Explanation

Renunțarea la acțiune este un act de dispoziție al reclamantului, iar instanța ia act de ea dacă este valabilă, pronunțând încetarea procesului. Ea nu este împiedicată de depunerea întâmpinării. Renunțarea produce efecte și împiedică repetarea aceleiași acțiuni, dacă legea nu prevede altfel.

Question 40Civil procedure

Care este efectul principal al admiterii unei excepții de necompetență teritorială invocate de pârât în termenul legal?

  1. Instanța obligă reclamantul să aleagă o altă instanță, fără a se pronunța
  2. Instanța suspendă procesul până la soluționarea conflictului de competență de către Curtea Supremă
  3. Instanța respinge cererea pe fond
  4. Instanța își declină competența și trimite dosarul instanței competente Correct answer.

Explanation

Excepția de necompetență teritorială, invocată în termen, determină declinarea competenței și trimiterea dosarului la instanța competentă. Instanța nu soluționează fondul și nu suspendă automat procesul. Conflictul de competență se soluționează doar dacă apare între instanțe.

Question 41Civil procedure

Care dintre următoarele reprezintă o măsură de asigurare a acțiunii civile?

  1. Sechestrul asupra bunurilor pârâtului, dispus de instanță la cererea reclamantului Correct answer.
  2. Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată
  3. Arestarea preventivă a pârâtului dispusă de instanța civilă
  4. Suspendarea de drept a procesului civil

Explanation

Măsurile de asigurare urmăresc conservarea patrimoniului pârâtului în vederea executării viitoarei hotărâri, iar sechestrul asupra bunurilor este o astfel de măsură dispusă la cererea reclamantului. Ele nu țin de dreptul penal și nici de cheltuielile de judecată. Instanța verifică aparența dreptului și pericolul întârzierii.

Question 42Civil procedure

Reclamantul a solicitat luarea unei măsuri de asigurare înainte de depunerea cererii de chemare în judecată. Ce se întâmplă dacă nu depune cererea în termenul stabilit de instanță?

  1. Măsura de asigurare se ridică, iar reclamantul poate fi obligat la despăgubiri Correct answer.
  2. Măsura de asigurare se menține până la soluționarea fondului
  3. Măsura de asigurare devine definitivă și nu mai poate fi contestată
  4. Măsura de asigurare se transformă automat în executare silită

Explanation

Măsura de asigurare luată înainte de introducerea acțiunii este condiționată de depunerea cererii de chemare în judecată în termenul stabilit de instanță. Nerespectarea termenului atrage ridicarea măsurii, iar pârâtul poate cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Măsura nu se transformă în executare silită și nu devine definitivă.

Question 43Civil procedure

Care este termenul de contestare a unei încheieri a instanței de fond care nu se referă la fondul cauzei, dacă legea nu prevede altfel?

  1. 5 zile de la pronunțare
  2. 30 zile de la pronunțare
  3. 10 zile de la comunicare Correct answer.
  4. 15 zile de la comunicarea hotărârii motivate

Explanation

Încheierile care nu soluționează fondul pot fi contestate în termen de 10 zile de la comunicare, dacă legea nu prevede altfel. Termenul procedural curge de la comunicarea actului, pentru a permite părții să cunoască motivarea. Contestarea nu suspendă de drept executarea încheierii.

Question 44Civil procedure

Instanța a pronunțat o hotărâre prin care a omis să se pronunțe asupra unuia dintre capetele de cerere. Ce remediu are partea interesată?

  1. Recursul direct la Curtea Supremă de Justiție
  2. Cererea de revizuire pentru eroare de fapt
  3. Acțiunea nouă, obligatorie, pentru același capăt de cerere
  4. Cererea de completare a hotărârii adresată instanței care a pronunțat-o Correct answer.

Explanation

Când instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, partea poate cere completarea hotărârii în termenul legal. Acest remediu permite instanței să se pronunțe asupra omisiunii. El nu se confundă cu apelul sau recursul și nu presupune o acțiune nouă.

Question 45Civil procedure

Care dintre următoarele acte procedurale poate fi îndreptat prin procedura de îndreptare a erorilor materiale?

  1. O hotărâre prin care instanța a omis să soluționeze un capăt de cerere
  2. O încheiere în care numele unei părți a fost scris eronat din cauza unei erori de dactilografiere Correct answer.
  3. O hotărâre prin care instanța a aplicat o normă juridică greșită
  4. O hotărâre prin care instanța a apreciat greșit probele

Explanation

Îndreptarea erorilor materiale vizează greșeli evidente de scriere sau de calcul din actul procedural, cum ar fi numele scris eronat. Ea nu poate fi folosită pentru a corecta aplicarea greșită a legii sau aprecierea probelor. Omisiunea de a soluționa un capăt de cerere se remediază prin completarea hotărârii.

Question 46Civil procedure

Care este efectul suspendării de drept a procesului civil?

  1. Activitatea procesuală se oprește până la înlăturarea cauzei de suspendare, cu excepția actelor urgente Correct answer.
  2. Instanța soluționează fondul în lipsa pârâtului
  3. Dosarul se transmite automat instanței superioare
  4. Procesul continuă, dar fără citarea părților

Explanation

Suspendarea de drept oprește activitatea procesuală până la înlăturarea cauzei care a determinat-o, cu excepția actelor urgente necesare conservării drepturilor. Ea nu echivalează cu soluționarea fondului și nu transferă dosarul. Părțile nu sunt private de dreptul de a cere reluarea procesului după încetarea cauzei.

Question 47Civil procedure

Reclamantul a decedat după deschiderea procesului, iar dreptul dedus judecății este transmisibil. Cum procedează instanța?

  1. Încetează procesul, deoarece reclamantul nu mai există
  2. Trimite dosarul notarului pentru soluționarea succesiunii
  3. Respinge cererea ca lipsită de obiect
  4. Suspendă procesul și citează moștenitorii pentru a continua cauza Correct answer.

Explanation

Când o parte decedează și dreptul dedus judecății este transmisibil, procesul se suspendă, iar moștenitorii sunt citați pentru a continua cauza. Dacă dreptul nu este transmisibil, procesul încetează. Instanța nu soluționează succesiunea și nu respinge cererea ca lipsită de obiect.

Question 48Civil procedure

Care dintre următoarele este o cauză de încetare a procesului civil?

  1. Necompetența teritorială a instanței
  2. Recuzarea judecătorului
  3. Lipsa dovezii achitării taxei de stat
  4. Renunțarea reclamantului la acțiune Correct answer.

Explanation

Renunțarea reclamantului la acțiune este o cauză de încetare a procesului, instanța luând act de ea prin hotărâre. Necompetența și recuzarea sunt incidente procedurale care nu încetează procesul. Lipsa taxei de stat duce la lăsarea cererii fără mișcare, nu la încetare.

Question 49Civil procedure

Pârâtul nu s-a prezentat la ședința de judecată, deși a fost citat legal, iar reclamantul a cerut soluționarea cauzei în lipsa lui. Ce poate face instanța?

  1. Suspendă obligatoriu procesul până la prezentarea pârâtului
  2. Respinge cererea pentru neprezentarea pârâtului
  3. Soluționează cauza în lipsa pârâtului, dacă citarea a fost legală și nu se impune prezența lui Correct answer.
  4. Amână procesul la nesfârșit până la prezentarea pârâtului

Explanation

Dacă pârâtul a fost citat legal și nu se prezintă, instanța poate soluționa cauza în lipsa lui, la cererea reclamantului, cu excepția cazurilor în care legea impune prezența pârâtului. Neprezentarea nu atrage respingerea cererii și nici suspendarea automată. Instanța apreciază dacă soluționarea este posibilă în lipsă.

Question 50Civil procedure

Care este regula privind citarea părților în procedura civilă?

  1. Citarea se face pentru fiecare termen de judecată, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel Correct answer.
  2. Citarea se face doar la cererea pârâtului
  3. Citarea se face exclusiv prin publicitate în Monitorul Oficial
  4. Citarea se face doar la primul termen de judecată

Explanation

Regula generală este citarea părților pentru fiecare termen de judecată, pentru a garanta dreptul la apărare. Legea prevede excepții, cum ar fi cazurile în care părțile au fost încunoștințate în ședință. Citarea prin publicitate este o formă specială, aplicabilă în situații limitativ prevăzute.