Moldova Advocate Qualification Exam key terms

Principiu potrivit căruia orice persoană este considerată nevinovată până când vinovăția sa este dovedită printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar îndoielile se interpretează în favoarea acuzatului.

Obligația de a demonstra existența sau inexistența unui fapt pe baza căruia se întemeiază o pretenție, cerere sau acuzație; în procesul penal revine organului de urmărire penală și instanței.

Hotărârea care nu mai poate fi atacată cu apel sau recurs ordinar, fie pentru că termenul de atac a expirat, fie pentru că a fost confirmată de instanța superioară.

Efectul hotărârii judecătorești definitive prin care se stabilește definitiv raportul juridic dedus judecății, împiedicând reluarea aceleiași cereri între aceleași părți, cu același obiect și cauză.

Mijlocul procedural prin care partea nemulțumită solicită reformarea unei hotărâri judecătorești, putând fi ordinară (apel, recurs) sau extraordinară (revizuire, contestație în anulare).

Perioada de timp stabilită de lege în interiorul căreia o persoană își poate exercita un drept sau în care poate fi trasă la răspundere, după expirarea căreia dreptul se stinge sau acțiunea devine inadmisibilă.

Sancțiunea procedurală sau civilă care constă în pierderea unui drept sau a posibilității de a exercita un act pentru nerespectarea unui termen imperativ stabilit de lege.

Aptitudinea recunoscută de lege unei persoane de a avea drepturi și obligații civile, care se dobândește la naștere și încetează la moarte, fiind deplină și egală pentru toți.

Aptitudinea persoanei de a-și exercita drepturile și de a-și asuma obligații prin acte juridice proprii, dobândită deplin la împlinirea vârstei de 18 ani, cu excepțiile legale.

Mecanismul prin care o persoană acționează în numele și pe seama altei persoane care nu are capacitate de exercițiu, în temeiul legii, cum ar fi părintele pentru copilul minor.

Ansamblul drepturilor și obligațiilor părinților privind persoana și bunurile copilului minor, exercitate în interesul superior al copilului, cu respectarea demnității acestuia.

Principiu fundamental în toate deciziile care privesc un copil, impunând ca orice măsură să urmărească bunăstarea fizică, psihică și socială a acestuia, cu prioritate față de alte interese.

Acordul de voință între două sau mai multe persoane prin care se creează, se modifică sau se sting raporturi juridice civile, producător de efecte obligatorii între părți.

Raportul juridic în virtutea căruia o persoană (debitor) este ținută să execute o prestație în favoarea altei persoane (creditor), care are dreptul să o solicite.

Obligația de a repara prejudiciul cauzat altuia prin fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, constând în despăgubiri bănești sau reparare în natură, în condițiile legii.

Paguba materială sau morală suferită de o persoană ca urmare a unei fapte ilicite sau a neexecutării unei obligații, care trebuie reparată integral de cel răspunzător.

Sancțiunea civilă care lipsește de efecte un act juridic încheiat cu încălcarea unei norme imperative, a ordinii publice sau a bunelor moravuri, putând fi invocată de orice persoană interesată.

Sancțiunea care lipsește de efecte un act juridic încheiat cu încălcarea unei norme ce ocrotește un interes privat, putând fi invocată doar de persoana al cărei interes a fost lezat.

Transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către rudele sale, în ordinea și cotele stabilite de lege, în lipsa unui testament valabil sau pentru partea neacoperită de acesta.

Partea din moștenire de care moștenitorii rezervatari (soț supraviețuitor, descendenți) nu pot fi lipsiți prin testament, fiind protejați de lege împotriva liberalităților excesive.

Act juridic unilateral, personal și revocabil prin care o persoană dispune, pentru momentul morții sale, de bunurile sale sau de o parte din ele, în formele prevăzute de lege.

Activitatea prin care instanța de contencios administrativ verifică conformitatea unui act administrativ cu legea, putând dispune anularea acestuia dacă este nelegal.

Manifestarea unilaterală de voință a unei autorități publice, emisă în regim de putere publică, care produce efecte juridice și este supusă controlului de legalitate.

Activitatea jurisdicțională prin care instanțele specializate soluționează litigiile dintre persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice, ca urmare a unui act administrativ sau a refuzului de a-l emite.

Etapa obligatorie sau facultativă, după caz, în care persoana lezată solicită autorității emitente revocarea sau modificarea actului administrativ înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ.

Acordul scris între angajator și salariat prin care acesta se obligă să presteze muncă sub autoritatea angajatorului, în schimbul unei remunerații, în condițiile legii și ale contractului colectiv.

Măsura de încetare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, pentru motive obiective sau disciplinare, cu respectarea procedurii și a termenelor legale.

Sancțiunea aplicată salariatului pentru încălcarea obligațiilor de serviciu, constând în avertisment, mustrare, diminuarea salariului sau desfacerea contractului, în urma cercetării disciplinare prealabile.

Obligația avocatului de a păstra confidențialitatea informațiilor dobândite în exercitarea profesiei, inclusiv după încetarea raportului de muncă, cu excepțiile prevăzute de lege.

Situația în care interesul personal al avocatului sau al unei persoane apropiate contravine interesului clientului, impunând abținerea sau retragerea din cauză.

Răspunderea avocatului pentru încălcarea legii, a statutului profesiei sau a codului deontologic, sancționată de organele profesiei cu mustrare, amendă, suspendare sau excludere.

Forma de organizare a activității economice în care răspunderea asociaților pentru obligațiile societății este limitată la aportul lor la capitalul social, cu excepțiile legale.

Valoarea totală a aporturilor asociaților sau acționarilor, exprimată în bani, care constituie garanția pentru creditorii societății și este înscrisă în actul constitutiv.

Starea patrimoniului debitorului care nu mai poate face față obligațiilor scadente, declanșând procedura colectivă de executare silovită, cu scopul de a satisface creanțele în ordinea legală.

Actul scris întocmit de un organ competent care consemnează fapte, declarații sau măsuri luate, având valoare probatorie și putând sta la baza unor sancțiuni sau proceduri ulterioare.

Măsura preventivă privativă de libertate dispusă de judecător în cursul procesului penal, pentru motive și durată strict reglementate de lege, cu posibilitatea contestării.

Garanția constituțională și convențională care asigură persoanei acuzate posibilitatea de a-și exercita apărarea prin avocat ales sau desemnat din oficiu, în toate fazele procesului.

Principiul constituțional potrivit căruia legea are forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative, iar autoritățile publice sunt obligate să o respecte și să o aplice.