Drept constituțional și ordinea juridică a Republicii Moldova
Secțiunea verifică dacă candidatul stăpânește norma fundamentală și locul ei în ordinea juridică: ierarhia actelor, controlul de constituționalitate, procesul legislativ și protecția drepturilor fundamentale. Examenul cere aplicarea normei la un conflict concret, nu reproducerea textului.
Constituția și ierarhia normelor
Constituția, adoptată la 29 iulie 1994, este legea supremă; nicio lege sau alt act nu poate contraveni prevederilor ei. Sub ea se situează legile constituționale, legile organice (domeniile enumerate la art. 72), legile ordinare, hotărârile Guvernului și actele autorităților administrației publice locale. Pactele și tratatele internaționale privind drepturile fundamentale au prioritate față de legile interne, cu excepția cazului în care Constituția dispune altfel (art. 4 alin. (2)).
Curtea Constituțională
Curtea are 6 judecători numiți pentru 6 ani: câte 2 de Parlament, de Guvern și de Consiliul Superior al Magistraturii. Ea controlează constituționalitatea legilor și hotărârilor, interpretează Constituția, se pronunță asupra excepțiilor ridicate în instanțe și confirmă rezultatele referendumurilor.
Procesul legislativ
Inițiativa legislativă aparține Președintelui, deputaților, Guvernului și Adunării Populare a Găgăuziei. Președintele promulgă legea în termen de două săptămâni și poate cere o singură dată reexaminarea.
Exemplu de lucru. O hotărâre de Guvern restrânge un drept prevăzut de o lege organică. Instanța civilă nu anulează hotărârea: aplică legea organică, iar hotărârea poate fi atacată în contencios administrativ. Dacă însă chiar legea organică este suspectată de neconstituționalitate, judecătorul ridică excepția și sesizează Curtea Constituțională, suspendând judecata până la soluționare.
Capcane. Confuzia între legea organică și cea ordinară; credința că judecătorul de drept comun poate refuza aplicarea unei legi; omiterea motivării excepției și a indicării normei constituționale pretins încălcate.