Moldova Bacalaureat Geography key terms

A treia planetă de la Soare, cu formă de geoid ușor turtit la poli; are o singură lună naturală și îndeplinește condițiile pentru apă lichidă și viață la suprafață.

Învârtirea Pământului în jurul axei sale în circa 24 de ore, de la vest la est; produce alternanța zi-noapte, devierea forței Coriolis și diferența de fus orar.

Deplasarea Pământului pe orbita eliptică în jurul Soarelui în aproximativ 365 de zile și 6 ore; împreună cu înclinarea axei generează anotimpurile și variația duratei zilei.

Momente astronomice ale anului: solstițiile (21 martie și 23 septembrie sunt echinocții; 21 iunie și 22 decembrie solstiții) marchează ziua cea mai lungă sau egală cu noaptea, după poziția Soarelui față de Ecuator.

Cele patru perioade ale anului (primăvara, vara, toamna, iarna) rezultate din înclinarea axei terestre și mișcarea de revoluție, cu regim diferit de temperatură și precipitații după latitudine.

Bandă de 15° longitudine în care se folosește aceeași oră legală; diferența de o oră corespunde 15° de longitudine, iar Republica Moldova se află în fusul Europei de Est (UTC+2, vara UTC+3).

Pereche de valori care fixează un punct pe glob: latitudinea (distanța unghiulară față de Ecuator, nord sau sud) și longitudinea (distanța față de meridianul zero, est sau vest).

Fragmente mari ale litosferei care se deplasează lent pe astenosferă; la limitele lor apar cutremure, vulcanism și lanțuri muntoase, iar mișcările explică relieful actual al continentelor.

Scuturare bruscă a scoarței produsă de eliberarea energiei acumulate de-a lungul unor falii; se măsoară prin magnitudine și intensitate, iar Moldova resimte cutremurele din zona Vrancea.

Formele de relief create de mișcările scoarței (ridicări, coborâri, cutări, falieri), cum ar fi munții, podișurile și depresiunile; în Moldova, Podișul Moldovei este o unitate tectonică veche, puternic erodată.

Formă de relief modelată de acțiunea apei, vântului sau gheții, care îndepărtează materialul și sculptează versanți, văi și podișuri; în Moldova domină relieful de eroziune fluvială.

Învelișul gazos al Pământului, format din azot, oxigen, argon și alte gaze; se structurează în troposferă, stratosferă și straturi superioare și asigură protecția și reglarea termică a planetei.

Forța exercitată de greutatea coloanei de aer asupra unei suprafețe; se măsoară în milimetri coloană de mercur sau hectopascali și scade cu altitudinea, influențând vânturile și precipitațiile.

Deplasarea aerului din zonele de presiune ridicată spre cele de presiune joasă, sub formă de vânturi locale și generale; aduce schimbări de temperatură și precipitații asupra teritoriului Moldovei.

Vânt specific unei regiuni restrânse, generat de particularitățile reliefului sau ale suprafeței; în Moldova sunt tipice brizele de vale și de munte, precum și vânturile uscate din nord-est.

Benzi latitudinale cu regim climatic asemănător (ecuatorială, tropicală, temperată, polară), determinate de unghiul de incidență a razelor solare, circulația atmosferică și suprafața terestră.

Tip de climă al zonelor temperate, cu veri calde și ierni reci, precipitații moderate și amplitudini termice anuale mari; este clima dominantă a Republicii Moldova, cu influențe pontice la sud.

Modul de repartiție a precipitațiilor în cursul anului, cu valori maxime în lunile de vară și minime iarna; în Moldova scade de la nord-vest spre sud-est, de la circa 600 mm la 400 mm anual.

Totalitatea apelor de pe Pământ: oceane, mări, ape curgătoare, lacuri, ape subterane, gheață și vapori; circuitul apei leagă hidrosfera de atmosferă, litosferă și biosferă.

Teritoriul din care apele de suprafață se scurg spre un râu principal și afluenții săi; în Moldova, cele mai mari bazine sunt ale Nistrului și Prutului, despărțite de cumpăna apelor.

Ape curgătoare permanente sau temporare care curg în albii săpate în relief; valea este forma de relief alungită creată de eroziunea fluvială, frecventă în podișul Moldovei.

Învelișul vieții de pe Pământ, cuprinzând organismele și mediile în care trăiesc; se întinde de la limitele atmosferei până în adâncul oceanelor și include ecosistemele terestre și acvatice.

Strat superficial al scoarței, format prin descompunerea rocilor sub acțiunea climei și organismelor; are orizonturi, humus și fertilitate și constituie resursa principală a agriculturii moldovenești.

Sol întunecat, bogat în humus, specific stepelor și silvostepelor; în Moldova acoperă cea mai mare parte a teritoriului și susține culturile de cereale, floarea-soarelui și vița de vie.

Formațiune de plante ierboase rezistente la secetă, care acoperă câmpiile joase; în Moldova stepa este aproape în întregime transformată în terenuri agricole, păstrându-se doar fragmente.

Reprezentare la scară mare a unui teritoriu restrâns, cu relieful redat prin curbe de nivel și cu elemente de detaliu; permite măsurarea distanțelor, altitudinilor și pantelor.

Raportul dintre distanța de pe hartă și distanța reală de pe teren, exprimat numeric sau grafic; o scară 1:100 000 arată că 1 cm pe hartă reprezintă 1 km în teren.

Linii de pe hartă care unesc punctele cu aceeași altitudine; apropierea lor indică pante abrupte, iar distanța mare între ele semnalează un relief plat sau o pantă lină.

Grafic care arată repartiția populației pe grupe de vârstă și sexe; forma sa reflectă natalitatea, mortalitatea și migrația, iar baza îngustă semnalează îmbătrânire demografică.

Diferența dintre intrările și ieșirile dintr-o populație într-o perioadă, calculată din sporul natural și migrația netă; arată dacă populația crește sau scade efectiv.

Diferența dintre numărul de născuți vii și numărul de decese într-o perioadă, raportată de obicei la 1 000 de locuitori; în Moldova este negativ, ceea ce duce la scăderea populației.

Deplasarea populației dintr-un loc în altul, temporar sau definitiv, din motive economice, sociale sau politice; emigrația masivă a moldovenilor spre alte țări reduce populația stabilă.

Cele două categorii de locuitori după mediul de reședință; în Moldova populația rurală rămâne majoritară, iar orașele mari sunt Chișinău, Bălți, Tiraspol și Cahul.

Ansamblul localităților dintr-un teritoriu, cu rangurile și legăturile dintre ele; în Moldova cuprinde un centru național, centre regionale și numeroase sate mici, cu densitate variabilă.

Repartiția activității economice pe ramuri (primar, secundar, terțiar) și ponderea fiecăreia în PIB sau în ocupare; în Moldova serviciile și agricultura au ponderi mari.

Ramura economiei care produce alimente și materii prime prin cultivarea plantelor și creșterea animalelor; în Moldova domină cerealele, floarea-soarelui, legumele și viticultura.

Elemente ale mediului folosite de om pentru producție și consum: soluri, apă, păduri, minerale, energie; Moldova dispune de resurse limitate, în special de materiale de construcție.

Sistemul de deplasare a mărfurilor și persoanelor pe uscat, apă și aer; în Moldova predomină transportul rutier, iar poziția periferică față de piețele externe ridică costurile.

Schimbul de mărfuri și servicii dintre o țară și partenerii săi, măsurat prin exporturi și importuri; Moldova exportă produse agroalimentare și importă energie și bunuri industriale.

Dezvoltarea care satisface nevoile prezente fără a compromite resursele și posibilitățile generațiilor viitoare; presupune protecția solului, a apei și a pădurilor, importante pentru Moldova.

Probabilitatea producerii unui eveniment dăunător de origine naturală (cutremur, secetă, inundație, alunecare de teren) într-un teritoriu; Moldova este expusă secetelor, inundațiilor și cutremurelor din Vrancea.

Perioadă îndelungată cu precipitații mult sub media obișnuită și temperaturi ridicate, care usucă solul și reduce recoltele; este un risc frecvent în sudul Republicii Moldova.

Ramură care studiază continentele și marile unități teritoriale prin prisma contrastelor naturale, demografice și economice; evidențiază diferențele dintre regiunile lumii și cauzele lor.