Un «lui» cu trei funcții: barem contestat la morfologie
La teza de la limba română, itemul 4 cere identificarea părții de vorbire pentru cuvântul «lui» din trei enunțuri: (1) «Lui Ion i-am dat cartea de istorie.» (2) «Lui i-am dat cartea de istorie.» (3) «Cartea lui Ion este pe masă.» Baremul provizoriu notează „pronume personal” la toate cele trei apariții. După afișarea rezultatelor, doi elevi depun contestație. Primul susține că în (1) și (3) «lui» este articol, pentru că stă lângă numele propriu și nu poate fi înlocuit cu «el» sau «ei». Al doilea admite că în (1) ar putea fi articol, dar în (3) crede că este pronume posesiv, pentru că răspunde la întrebarea «a cui?». Profesoara trebuie să dea un răspuns motivat, să corecteze baremul dacă este cazul și să explice elevilor criteriul care desparte articolul de pronume, fără să introducă noțiuni universitare.
1. Corectează baremul: ce parte de vorbire este «lui» în fiecare dintre cele trei enunțuri? Justifică prin două teste (înlocuire și prezența/absența numelui).
Read the worked answer
Baremul trebuie corectat. (1) În «Lui Ion i-am dat cartea», «lui» este articol genitival-dativ proclitic al numelui propriu «Ion»; nu este pronume. Testul înlocuirii: nu putem spune «El i-am dat cartea» cu același sens; «lui» nu ține locul numelui, ci îl însoțește. (2) În «Lui i-am dat cartea», «lui» este pronume personal, formă accentuată, dativ; singur realizează complementul indirect și poate fi înlocuit cu «acelei persoane». (3) În «Cartea lui Ion», «lui» este tot articol genitival, pentru că marchează genitivul numelui «Ion»; nu este pronume posesiv. Pronumele posesiv ar apărea fără nume: «Cartea este a lui» sau «cartea lui» (= cartea sa). Criteriul decisiv este dacă forma stă singură, substituind un nume, sau dacă însoțește un nume. Aici, doar (2) îndeplinește condiția pronumelui.
2. Elevul al doilea spune că în (3) «lui» este pronume posesiv pentru că răspunde la «a cui?». Explică de ce criteriul întrebării nu este suficient și dă un contraexemplu construit de tine.
Read the worked answer
Întrebarea «a cui?» identifică funcția sintactică de atribut, nu partea de vorbire. Atât articolul genitival, cât și pronumele posesiv pot răspunde la aceeași întrebare: «Cartea lui Ion» (articol) și «Cartea lui» (pronume) răspund amândouă la «a cui?». De aceea criteriul nu desparte cele două clase. Contraexemplu construit: «Am citit cartea lui» - aici «lui» este pronume posesiv, pentru că ține locul numelui; «Am citit cartea lui Andrei» - «lui» este articol, pentru că însoțește numele. Diferența nu stă în întrebare, ci în prezența sau absența numelui pe care îl determină. Elevul al doilea are dreptate să observe funcția, dar greșește partea de vorbire.