Moldova Bacalaureat Romanian for Non-Native Speakers flashcards
Moldova Bacalaureat Romanian for Non-Native Speakers · Build recall with a focused review session.
33 cards. Read the term and the definition here. The deck at the top of this page is optional.
- Ideea principală
- Enunțul care rezumă sensul global al unui text, acoperind toate paragrafele, nu doar un detaliu izolat dintr-un singur fragment.
- Temă și motiv
- Tema este subiectul abstract al textului (copilăria, exilul); motivul este elementul concret care reapare în text (drumul, oglinda, scrisoarea).
- Rezumat proporțional
- Rezumatul păstrează proporția dintre părțile textului: un paragraf care ocupă o treime din original primește aproximativ o treime din rezumat.
- Informație implicită
- Informația care nu este afirmată direct, ci dedusă din indicii ale textului; se formulează cu „se deduce că”, nu ca citat direct.
- Marcatori temporali
- Cuvinte ca „întâi”, „apoi”, „după aceea”, „în cele din urmă”, care indică ordinea cronologică a evenimentelor dintr-un text narativ.
- Verbul a fi, prezent
- Paradigma: eu sunt, tu ești, el/ea este, noi suntem, voi sunteți, ei/ele sunt; formează predicate nominale cu nume predicativ.
- Perfectul compus
- Timp trecut format din auxiliarul „a avea” la prezent plus participiu: am mers, ai citit, a venit, am scris, ați văzut.
- Conjunctivul prezent
- Modul folosit după verbe ca „a vrea”, „a putea”, „a trebui”: să fiu, să fii, să fie, să fim, să fiți, să fie.
- Substantive neutre
- Substantive cu formă masculină la singular și feminină la plural: un scaun – două scaune, un oraș – două orașe, un nume – două nume.
- Pronume neaccentuate
- Forme scurte ale pronumelui: acuzativ mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le; dativ îmi, îți, îi, ne, vă, le.
- Sens din context
- Metodă de deducere a sensului unui cuvânt necunoscut din definiția din frază, din antonimul apropiat sau din familia lexicală.
- Structura eseului argumentativ
- Introducere cu teza enunțată, două argumente susținute cu exemple, concluzie care reformulează teza; fiecare paragraf tratează o singură idee.
- Conectori logici
- Cuvinte care semnalează relația dintre idei: cauzalitate (deoarece), consecință (așadar), concesie (deși), opoziție (însă).
- Scrisoare formală
- Text cu localitate și dată, formula „Stimate domn”, corp structurat, formula „Cu stimă” și semnătura expeditorului.
- Scrisoare informală
- Text adresat apropiatului, cu formule ca „Dragă Ana” și „Cu drag”, pronumele „tu” și registru colocvial controlat.
- Text funcțional complet
- Anunț, invitație sau cerere care răspunde clar la întrebările cine, ce, când, unde și de ce acționează destinatarul.
- Reformulare corectă
- Exprimarea aceleiași idei cu alte cuvinte, păstrând sensul originar; copierea unui fragment întreg nu constituie formulare proprie.
- Cratima lui s-a
- „S-a” cu cratimă este reflexiv sau auxiliar (s-a spălat, s-a dus); „sa” fără cratimă este pronume posesiv (cartea sa).
- Niciun și nicio
- Forme scrise cu cratimă când înseamnă „nimeni” sau „nimic”: niciun elev, nicio carte; se acordă cu substantivul determinat.
- Cratima de elidare
- Cratima marchează căderea unei vocale: nu-l, mi-a, ți-am, i-am, l-am; lipsa cratimei schimbă sensul sau formează o formă incorectă.
- Virgula în frază
- Desparte propozițiile coordonate și subordonate, apozițiile și enumerările; nu se pune între subiect și predicat.
- Linia de dialog
- Semnul grafic (–) care introduce fiecare replică de dialog; nu se confundă cu cratima (-), care leagă părți ale aceluiași cuvânt.
- Text liric
- Text în care predomină exprimarea stărilor și sentimentelor prin „eu liric”, fără o acțiune narativă desfășurată cu personaje.
- Text epic
- Text care relatează fapte printr-un narator și personaje, cu acțiune, timp și spațiu; include basmul, nuvela, schița.
- Metaforă și comparație
- Comparația apropie doi termeni prin „ca” (ochi ca cerul); metafora realizează aceeași apropiere fără marcă explicită (ochi de cer).
- Personificarea
- Procedeu artistic prin care ființe sau lucruri neînsuflețite primesc însușiri omenești: „codrul își scutură frunzele”.
- Narator și autor
- Naratorul este vocea care povestește în text, distinctă de autorul real; poate fi omniscient, personaj sau martor al faptelor.
- Caracterizare de personaj
- Descrierea personajului prin fapte, vorbe, portret fizic și moral, relații cu alte personaje și cu naratorul operei.
- Formulă de politețe
- Construcție ca „Vă rog să…”, „Ați putea să…?”, „Îmi permiteți să vă întreb?”, folosită la condițional pentru solicitări respectuoase.
- Reformulare orală
- Reluarea ideii cu alte cuvinte, semnalată prin „Adică…”, „Cu alte cuvinte…”, pentru a verifica dacă interlocutorul a înțeles corect.
- Structura prezentării orale
- Salut, anunțarea temei, două-trei idei cu exemple, concluzie și mulțumire; ordinea susține coerența discursului.
- E-mail formal
- Mesaj cu subiect clar, formulă de salut, conținut scurt și structurat, formulă de încheiere și semnătură cu date de contact.
- Invitație completă
- Text care precizează evenimentul, organizatorul, data, ora, locul și modalitatea de confirmare a participării (RSVP).