Moldova Bacalaureat Romanian for Non-Native Speakers flashcards

33 cards. Read the term and the definition here. The deck at the top of this page is optional.

Ideea principală

Enunțul care rezumă sensul global al unui text, acoperind toate paragrafele, nu doar un detaliu izolat dintr-un singur fragment.

Temă și motiv

Tema este subiectul abstract al textului (copilăria, exilul); motivul este elementul concret care reapare în text (drumul, oglinda, scrisoarea).

Rezumat proporțional

Rezumatul păstrează proporția dintre părțile textului: un paragraf care ocupă o treime din original primește aproximativ o treime din rezumat.

Informație implicită

Informația care nu este afirmată direct, ci dedusă din indicii ale textului; se formulează cu „se deduce că”, nu ca citat direct.

Marcatori temporali

Cuvinte ca „întâi”, „apoi”, „după aceea”, „în cele din urmă”, care indică ordinea cronologică a evenimentelor dintr-un text narativ.

Verbul a fi, prezent

Paradigma: eu sunt, tu ești, el/ea este, noi suntem, voi sunteți, ei/ele sunt; formează predicate nominale cu nume predicativ.

Perfectul compus

Timp trecut format din auxiliarul „a avea” la prezent plus participiu: am mers, ai citit, a venit, am scris, ați văzut.

Conjunctivul prezent

Modul folosit după verbe ca „a vrea”, „a putea”, „a trebui”: să fiu, să fii, să fie, să fim, să fiți, să fie.

Substantive neutre

Substantive cu formă masculină la singular și feminină la plural: un scaun – două scaune, un oraș – două orașe, un nume – două nume.

Pronume neaccentuate

Forme scurte ale pronumelui: acuzativ mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le; dativ îmi, îți, îi, ne, vă, le.

Sens din context

Metodă de deducere a sensului unui cuvânt necunoscut din definiția din frază, din antonimul apropiat sau din familia lexicală.

Structura eseului argumentativ

Introducere cu teza enunțată, două argumente susținute cu exemple, concluzie care reformulează teza; fiecare paragraf tratează o singură idee.

Conectori logici

Cuvinte care semnalează relația dintre idei: cauzalitate (deoarece), consecință (așadar), concesie (deși), opoziție (însă).

Scrisoare formală

Text cu localitate și dată, formula „Stimate domn”, corp structurat, formula „Cu stimă” și semnătura expeditorului.

Scrisoare informală

Text adresat apropiatului, cu formule ca „Dragă Ana” și „Cu drag”, pronumele „tu” și registru colocvial controlat.

Text funcțional complet

Anunț, invitație sau cerere care răspunde clar la întrebările cine, ce, când, unde și de ce acționează destinatarul.

Reformulare corectă

Exprimarea aceleiași idei cu alte cuvinte, păstrând sensul originar; copierea unui fragment întreg nu constituie formulare proprie.

Cratima lui s-a

„S-a” cu cratimă este reflexiv sau auxiliar (s-a spălat, s-a dus); „sa” fără cratimă este pronume posesiv (cartea sa).

Niciun și nicio

Forme scrise cu cratimă când înseamnă „nimeni” sau „nimic”: niciun elev, nicio carte; se acordă cu substantivul determinat.

Cratima de elidare

Cratima marchează căderea unei vocale: nu-l, mi-a, ți-am, i-am, l-am; lipsa cratimei schimbă sensul sau formează o formă incorectă.

Virgula în frază

Desparte propozițiile coordonate și subordonate, apozițiile și enumerările; nu se pune între subiect și predicat.

Linia de dialog

Semnul grafic (–) care introduce fiecare replică de dialog; nu se confundă cu cratima (-), care leagă părți ale aceluiași cuvânt.

Text liric

Text în care predomină exprimarea stărilor și sentimentelor prin „eu liric”, fără o acțiune narativă desfășurată cu personaje.

Text epic

Text care relatează fapte printr-un narator și personaje, cu acțiune, timp și spațiu; include basmul, nuvela, schița.

Metaforă și comparație

Comparația apropie doi termeni prin „ca” (ochi ca cerul); metafora realizează aceeași apropiere fără marcă explicită (ochi de cer).

Personificarea

Procedeu artistic prin care ființe sau lucruri neînsuflețite primesc însușiri omenești: „codrul își scutură frunzele”.

Narator și autor

Naratorul este vocea care povestește în text, distinctă de autorul real; poate fi omniscient, personaj sau martor al faptelor.

Caracterizare de personaj

Descrierea personajului prin fapte, vorbe, portret fizic și moral, relații cu alte personaje și cu naratorul operei.

Formulă de politețe

Construcție ca „Vă rog să…”, „Ați putea să…?”, „Îmi permiteți să vă întreb?”, folosită la condițional pentru solicitări respectuoase.

Reformulare orală

Reluarea ideii cu alte cuvinte, semnalată prin „Adică…”, „Cu alte cuvinte…”, pentru a verifica dacă interlocutorul a înțeles corect.

Structura prezentării orale

Salut, anunțarea temei, două-trei idei cu exemple, concluzie și mulțumire; ordinea susține coerența discursului.

E-mail formal

Mesaj cu subiect clar, formulă de salut, conținut scurt și structurat, formulă de încheiere și semnătură cu date de contact.

Invitație completă

Text care precizează evenimentul, organizatorul, data, ora, locul și modalitatea de confirmare a participării (RSVP).