I85PREP
⌘ K
Moldova Bacalaureat Romanian for Non-Native Speakers study materials
Moldova Bacalaureat Romanian for Non-Native Speakers study resources

Moldova Bacalaureat Romanian for Non-Native Speakers practice questions

One question at a time. Build your Moldova Bacalaureat Romanian for Non-Native Speakers understanding.

First 50 of 200 questions. Each one lists the choices, the correct answer, and an explanation. The checker at the top of this page saves progress in this browser when it is available.

Continue in the practice tool above to load more questions, 50 at a time.

Question 1Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Ana a citat din nuvelă: «Personajul se simțea stingher în orașul străin.»” Ce rol au ghilimelele duble din interiorul citatului?

  1. Arată un titlu de carte.
  2. Indică un dialog direct.
  3. Semnalizează un termen tehnic.
  4. Marchează un citat în interiorul unui alt citat. Correct answer.

Explanation

Când un citat este deja plasat între ghilimele, reproducerea exactă a unor cuvinte din interior se face cu ghilimele diferite, aici cele duble „...”. Astfel cititorul distinge nivelul vorbirii citate de nivelul citatului principal. Ghilimelele duble nu au funcția de a marca titluri sau termeni tehnici în acest context.

Question 2Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

În enunțul „Elevii citesc textul, iar profesorul notează observațiile”, ce relație exprimă conjuncția „iar”?

  1. O opoziție sau o simplă alăturare de acțiuni paralele. Correct answer.
  2. Un scop al primei acțiuni.
  3. O cauză a celei de-a doua acțiuni.
  4. O condiție necesară pentru prima acțiune.

Explanation

Conjuncția „iar” leagă două propoziții independente și marchează fie o simplă alăturare, fie un contrast ușor între acțiuni simultane sau paralele. Ea nu introduce cauză, condiție sau scop, care ar cere alți conectori (pentru că, dacă, ca să).

Question 3Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Bunicul îmi spunea mereu: «Citește, copile, căci cartea e comoară.»” Ce funcție are cuvântul „copile” în această intervenție?

  1. Formă de genitiv, atribut posesiv.
  2. Formă de nominativ, subiect al propoziției.
  3. Formă de vocativ, prin care vorbitorul se adresează direct interlocutorului. Correct answer.
  4. Formă de acuzativ, complement direct.

Explanation

„Copile” este un substantiv la cazul vocativ, folosit pentru a numi persoana căreia i se adresează vorbitorul. Vocativul apare frecvent în dialog și în îndemnuri directe. Celelalte cazuri ar cere funcții sintactice diferite, pe care cuvântul nu le îndeplinește aici.

Question 4Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Fragmentul: „Toamna își scutura frunzele aurii peste uliță, iar satul părea că adoarme sub o pătură de lumină.” Ce procedeu stilistic dominant apare în fragment?

  1. Enumerația, prin înșiruirea mai multor termeni.
  2. Comparația, prin folosirea explicită a lui „ca”.
  3. Hiperbola, prin exagerarea dimensiunilor.
  4. Personificarea, prin atribuirea de acțiuni umane unor elemente ale naturii. Correct answer.

Explanation

Toamna „își scutură” frunzele și satul „adoarme”, adică naturii i se atribuie comportamente omenești, ceea ce constituie personificare. Hiperbola ar presupune o exagerare evidentă, comparația ar cere un element de legătură, iar enumerația ar presupune o listă de termeni.

Question 5Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Care enunț folosește corect cratima în raport cu articolul hotărât?

  1. S-a întâlnit cu prietena sa la bibliotecă. Correct answer.
  2. S-a întâlnit cu prietenasa la bibliotecă.
  3. S-a întâlnit cu prietena-s-a la bibliotecă.
  4. S-a întâlnit cu prietena-sa la bibliotecă.

Explanation

Adjectivul posesiv „sa” se scrie separat de substantivul pe care îl determină: „prietena sa”. Cratima nu se folosește între substantivul articulat hotărât și posesiv. Formele alipite sau cu cratimă inserată greșit contravin normei ortografice.

Question 6Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Deși ploaia nu contenise, copiii au ieșit în curte.” Ce raport logic exprimă construcția introdusă prin „deși”?

  1. O concesie, adică o împrejurare care ar fi putut împiedica acțiunea principală. Correct answer.
  2. O consecință a ploii asupra copiilor.
  3. Un scop urmărit de copii.
  4. O condiție fără de care acțiunea nu se produce.

Explanation

Conjuncția „deși” introduce o propoziție concesivă, arătând o împrejurare nefavorabilă care nu împiedică totuși realizarea acțiunii din propoziția principală. Ea nu exprimă consecință, condiție sau scop, ci un obstacol depășit.

Question 7Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Fragmentul: „Cartea era o fereastră spre lumi pe care nu le văzuse niciodată.” Ce figură de stil apare în enunț?

  1. Metafora, prin identificarea cărții cu o fereastră. Correct answer.
  2. Antiteza, prin opunerea a doi termeni contrari.
  3. Personificarea, prin atribuirea de viață cărții.
  4. Aliterația, prin repetarea unor sunete.

Explanation

Metafora stabilește o identitate între doi termeni pe baza unei asemănări sugerate: cartea este numită „o fereastră” spre alte lumi. Nu este personificare, pentru că nu se atribuie trăsături umane cărții, nici antiteză sau aliterație.

Question 8Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

În textul: „Maria a spus că va veni mâine la bibliotecă.” Ce fenomen apare la nivelul pronumelui și al adverbului de timp?

  1. Un monolog rostit la persoana I.
  2. Vorbirea directă, cu păstrarea formelor originale.
  3. Un dialog interior al personajului.
  4. Vorbirea indirectă, cu deplasarea reperelor temporale și pronominale. Correct answer.

Explanation

Când redăm cuvintele cuiva prin vorbire indirectă, pronumele și adverbele de timp se adaptează la momentul relatării: „eu” devine „ea”, iar „azi” devine „mâine”. Aici avem o propoziție completivă introdusă prin „că”, semn al vorbirii indirecte.

Question 9Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Frunzele copacilor foșneau, iar vântul, obosit, se opri în crengi.” Ce efect are construcția „vântul, obosit,” asupra sensului?

  1. Indică o întrebare retorică a naratorului.
  2. Sugerează o personificare și o stare de sleire atribuită vântului. Correct answer.
  3. Marchează o enumerare a elementelor naturii.
  4. Arată o comparație explicită între vânt și o ființă.

Explanation

Apus între virgule, atributul „obosit” transferă asupra vântului o stare omenească, ceea ce intensifică personificarea și sugerează că vântul își pierde puterea. Nu este comparație, fiindcă lipsește elementul de legătură, nici enumerare sau întrebare retorică.

Question 10Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul narativ: „Bătrânul își luă tolba și porni spre pădure, fără să spună o vorbă.” Ce trăsătură a personajului este sugerată în primul rând?

  1. Generozitatea, indicată prin darurile oferite.
  2. Curiozitatea, indicată prin întrebările adresate.
  3. Discreția sau reținerea, indicată prin tăcere și prin acțiunea hotărâtă. Correct answer.
  4. Nesiguranța, indicată prin ezitarea de a pleca.

Explanation

Faptul că personajul își ia tolba, pornește hotărât și nu spune nimic sugerează un om reținut, obișnuit cu acțiunea și cu discreția. Textul nu conține indicii de ezitare, de daruri sau de întrebări care ar susține celelalte trăsături.

Question 11Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Care variantă redă corect trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă pentru enunțul: „Voi pleca imediat”, spuse Andrei?

  1. Andrei spuse că va pleca imediat. Correct answer.
  2. Andrei spuse că plec imediat.
  3. Andrei spuse că va pleca ieri.
  4. Andrei spuse că voi pleca imediat.

Explanation

La trecerea în vorbire indirectă, pronumele de persoana I se transformă în persoana a treia, iar verbul la viitor se acordă cu noul subiect: „voi pleca” devine „va pleca”. Adverbul „imediat” poate rămâne neschimbat, deoarece nu depinde de un reper temporal explicit.

Question 12Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Nu doar elevii, ci și profesorii au participat la dezbatere.” Ce structură logică evidențiază enunțul?

  1. O condiție necesară pentru desfășurarea dezbaterii.
  2. O negație care exclude complet participarea elevilor.
  3. O construcție corelativă care adaugă un al doilea element, nu îl exclude pe primul. Correct answer.
  4. O comparație între elevi și profesori.

Explanation

Structura „nu doar... ci și...” este o construcție corelativă aditivă: ea afirmă primul element și îl adaugă pe al doilea, cu accent pe cel din urmă. Nu este o negație exclusivă, o condiție sau o comparație propriu-zisă.

Question 13Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Fragmentul: „Pe masă stătea o scrisoare nedesfăcută; plicul, îngălbenit, păstra încă parfumul de demult.” Ce indică detaliile „nedesfăcută” și „îngălbenit”?

  1. O acțiune recentă, abia încheiată.
  2. O scrisoare trimisă de copil.
  3. Trecerea timpului și o posibilă întârziere sau ezitare în a citi scrisoarea. Correct answer.
  4. Un obiect nou, cumpărat de curând.

Explanation

Plicul îngălbenit sugerează vechime, iar faptul că scrisoarea este nedesfăcută sugerează că destinatarul a amânat sau a evitat să o citească. Împreună, detaliile construiesc o atmosferă a trecutului și a unei tensiuni nespuse. Celelalte variante contrazic sensul explicit al cuvintelor.

Question 14Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

În enunțul „Profesorul le-a explicat elevilor regula”, ce funcție sintactică are cuvântul „elevilor”?

  1. Complement direct, exprimat prin substantiv la acuzativ.
  2. Subiect, exprimat prin substantiv la nominativ.
  3. Complement indirect, exprimat prin substantiv la dativ. Correct answer.
  4. Atribut, exprimat prin substantiv la genitiv.

Explanation

Verbul „a explica” cere un complement indirect la dativ, care arată cui i se adresează explicația: „elevilor”. Complementul direct este „regula”, iar subiectul este „profesorul”. Genitivul ar exprima posesia, absentă aici.

Question 15Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „A plouat toată noaptea; dimineața, ulița era plină de bălți.” Ce relație logică se stabilește între cele două propoziții?

  1. O relație de scop, ploaia având drept țel bălțile.
  2. O relație cauză-efect, ploaia explicând bălțile de dimineață. Correct answer.
  3. O relație de opoziție între cele două fenomene.
  4. O relație de condiție, ploaia depinzând de bălți.

Explanation

Ploaia din timpul nopții este prezentată ca motiv pentru care ulița este plină de bălți dimineața, deci avem o relație cauză-efect sugerată prin juxtapunere. Nu este opoziție, scop sau condiție, fiindcă ordinea logică merge de la ploaie la efectul ei.

Question 16Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Care enunț respectă acordul corect dintre subiect și predicat în cazul unui subiect multiplu?

  1. Elevii și profesorii au discuta despre text.
  2. Elevii și profesorii a discutat despre text.
  3. Elevii și profesorii au discutat despre text. Correct answer.
  4. Elevii și profesorii au discutat despre textul.

Explanation

Când subiectul este multiplu și coordonat, predicatul se acordă la plural: „elevii și profesorii au discutat”. Formele greșite încalcă fie acordul, fie morfologia verbului sau articularea substantivului.

Question 17Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Fragmentul: „Orice cuvânt rostit de ea părea să deschidă o ușă în mintea ascultătorilor.” Ce efect produce imaginea „o ușă în mintea ascultătorilor”?

  1. Arată o comparație explicită între vorbitor și ascultători.
  2. Indică un spațiu fizic real în care are loc discuția.
  3. Descrie o ușă concretă din încăpere.
  4. Sugerează capacitatea cuvintelor de a produce o revelație sau o schimbare interioară. Correct answer.

Explanation

Imaginea este o metaforă: cuvintele deschid „o ușă” în minte, adică provoacă o înțelegere nouă sau o schimbare interioară. Ea nu descrie un obiect fizic și nu este o comparație cu termen de legătură.

Question 18Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Deși era obosit, a citit până la ultima pagină.” Care este propoziția principală și care este propoziția concesivă?

  1. „Deși era obosit” este principală, iar „a citit până la ultima pagină” este concesivă.
  2. Ambele propoziții sunt concesive.
  3. „a citit până la ultima pagină” este concesivă, iar „Deși era obosit” este cauzală.
  4. „a citit până la ultima pagină” este principală, iar „Deși era obosit” este concesivă. Correct answer.

Explanation

Propoziția introdusă prin „deși” este subordonata concesivă, iar cealaltă, care exprimă acțiunea principală, este propoziția principală. Conjuncția concesivă semnalează un obstacol care nu împiedică acțiunea.

Question 19Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul argumentativ: „Deși manualele digitale oferă multiple resurse, ele nu pot înlocui complet discuția din clasă.” Ce tip de raționament susține concluzia?

  1. O definiție a manualului digital.
  2. O concesie urmată de o limitare, prin care se admite un avantaj și se nuanțează concluzia. Correct answer.
  3. O comparație cantitativă între două școli.
  4. O generalizare absolută, fără nicio nuanță.

Explanation

Autorul admite mai întâi un avantaj al manualelor digitale, introdus prin „deși”, apoi îl limitează printr-o concluzie nuanțată despre rolul discuției din clasă. Structura este concesivă, nu o generalizare absolută sau o definiție.

Question 20Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Fragmentul: „În satul acela, timpul curgea altfel: zilele se scurteau, iar serile se lungeau până la nesfârșit.” Ce senzație creează această descriere?

  1. O descriere exactă a unui fenomen meteorologic.
  2. O percepție subiectivă a timpului, marcată de ritmul lent al vieții. Correct answer.
  3. O acțiune narativă rapidă, plină de evenimente.
  4. O enumerare a anotimpurilor.

Explanation

Expresiile „timpul curgea altfel” și „serile se lungeau până la nesfârșit” sugerează o percepție subiectivă a duratei, legată de ritmul lent al vieții din sat. Nu este o descriere științifică a vremii, nici o enumerare de anotimpuri sau o acțiune alertă.

Question 21Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Nu întâmplător, autorul repetă cuvântul «singur» în fiecare strofă.” Ce rol are repetiția în interpretarea textului?

  1. Semnalizează o eroare de tipar.
  2. Marchează o schimbare de gen literar.
  3. Introduce un personaj nou în fiecare strofă.
  4. Evidențiază o temă centrală și creează un ritm al singurătății. Correct answer.

Explanation

Repetiția unui cuvânt-cheie într-un text liric sau narativ subliniază tema dominantă și contribuie la ritmul interior al textului. Aici, repetarea lui „singur” accentuează motivul singurătății, nu introduce personaje sau schimbări de gen.

Question 22Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Fragmentul: „Bătrânul privea marea ca pe o carte deschisă pe care o citise de mii de ori, fără să-i mai descifreze sensul.” Ce interpretare este susținută de text?

  1. Relația personajului cu natura este marcată de familiaritate, dar și de o pierdere a sensului. Correct answer.
  2. Marea este descrisă ca un pericol iminent.
  3. Personajul citește efectiv o carte pe plajă.
  4. Personajul vede marea pentru prima dată.

Explanation

Comparația mării cu o carte citită de mii de ori arată familiaritate, iar sintagma „fără să-i mai descifreze sensul” sugerează o oboseală sau o pierdere a semnificației. Textul nu indică o primă întâlnire, un pericol sau o lectură reală.

Question 23Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Deși pare o simplă poveste despre copilărie, nuvela propune o meditație despre memorie și pierdere.” Ce operație a făcut cititorul în acest enunț?

  1. A identificat autorul și anul apariției.
  2. A trecut de la sensul literal la o interpretare tematică mai profundă. Correct answer.
  3. A comparat nuvela cu un alt text literar.
  4. A rezumat acțiunea fără nicio interpretare.

Explanation

Enunțul pornește de la aparența textului („o simplă poveste despre copilărie”) și propune o interpretare a temelor profunde (memoria și pierderea). Este o lectură interpretativă, nu un simplu rezumat sau o fișă bibliografică.

Question 24Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Fragmentul: „În ogradă, liniștea era atât de densă încât auzeai cum crește iarba.” Ce procedeu dominant și ce efect are?

  1. Hiperbola, care sugerează o liniște aproape de neimaginat. Correct answer.
  2. Antiteza, care opune liniștea zgomotului.
  3. Enumerația, care ordonează elementele ogrăzii.
  4. Comparația, care apropie liniștea de o persoană.

Explanation

Construcția „atât de densă încât auzeai cum crește iarba” exagerează intenționat calitatea liniștii, pentru a sugera o pace desăvârșită. Este o hiperbolă, nu o comparație cu termen de legătură, o enumerare sau o antiteză explicită.

Question 25Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Personajul nu rostește niciodată numele tatălui; tăcerea devine, astfel, un limbaj al durerii.” Ce rol are tăcerea în economia textului?

  1. Devine un mijloc de expresie care comunică durerea mai puternic decât cuvintele. Correct answer.
  2. Marchează o pauză narativă fără importanță.
  3. Indică absența oricărei semnificații în text.
  4. Arată că personajul a uitat numele tatălui.

Explanation

Enunțul interpretează tăcerea ca pe un „limbaj al durerii”, adică un mod de comunicare indirectă a unei trăiri profunde. Ea nu semnalează uitare sau lipsă de sens, ci dimpotrivă, o formă de expresie.

Question 26Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Bunicul a deschis fereastra, apoi a privit lung ulița acoperită de zăpadă.” Care este ordinea corectă a acțiunilor din enunț?

  1. Enunțul nu precizează nicio ordine a acțiunilor
  2. Cele două acțiuni se petrec simultan
  3. Mai întâi deschiderea ferestrei, apoi privirea uliței Correct answer.
  4. Mai întâi privirea uliței, apoi deschiderea ferestrei

Explanation

Adverbul „apoi” marchează succesiunea în timp a două acțiuni: prima este deschiderea ferestrei, a doua este privirea uliței. Ordinea este deci clară și se deduce din conectorul temporal, nu din intuiție.

Question 27Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „La bibliotecă, elevii pot împrumuta cărți, reviste și hărți geografice.” Ce fel de informație transmite acest enunț dintr-un regulament?

  1. O interdicție adresată elevilor
  2. O poveste despre o vizită la bibliotecă
  3. O listă de materiale disponibile pentru împrumut Correct answer.
  4. O opinie personală a autorului

Explanation

Verbul „pot împrumuta” exprimă o permisiune, iar enumerarea arată categoriile de materiale accesibile. Enunțul are funcție informativă, specifică textelor administrative sau de tip regulament.

Question 28Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Andrei locuiește în Chișinău, dar vara merge la bunici, în satul Codreanca.” Ce informație se deduce despre Andrei?

  1. Are două domicilii declarate oficial
  2. Locuiește permanent la bunici
  3. Nu cunoaște satul Codreanca
  4. Locuiește în oraș și petrece vara la țară Correct answer.

Explanation

Enunțul opune cele două locuri prin conjuncția „dar”: domiciliul obișnuit este în Chișinău, iar vara este petrecută în satul bunicilor. Informația se obține prin combinarea celor două propoziții, nu prin presupuneri exterioare.

Question 29Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Pe raftul de sus erau dicționare; pe cel de jos, romane polițiste.” Ce relație spațială se stabilește între cele două categorii de cărți?

  1. Ambele categorii sunt pe același raft
  2. Dicționarele sunt deasupra romanelor Correct answer.
  3. Romanele sunt deasupra dicționarelor
  4. Cărțile sunt așezate pe podea

Explanation

Expresiile „pe raftul de sus” și „pe cel de jos” marchează poziția fiecărei categorii. Dicționarele ocupă raftul superior, iar romanele polițiste pe cel inferior.

Question 30Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Ion Creangă a scris «Amintiri din copilărie», o operă inspirată din propria copilărie.” Ce tip de text este acesta?

  1. Un text argumentativ
  2. Un text narativ literar
  3. Un text informativ despre o operă Correct answer.
  4. Un text publicitar

Explanation

Enunțul transmite date despre autor și operă, fără a povesti și fără a susține o teză. Este un fragment informativ, de tipul celor din manuale sau note biografice.

Question 31Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „- Ai terminat tema? - Da, am terminat-o acum o oră.” Ce indică semnul întrebării din prima replică?

  1. O interdicție
  2. O cerere de informație adresată interlocutorului Correct answer.
  3. O urare
  4. O afirmație sigură a vorbitorului

Explanation

Semnul întrebării marchează o propoziție interogativă, prin care vorbitorul cere o informație. Răspunsul care urmează confirmă că întrebarea aștepta o lămurire.

Question 32Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Mama a cumpărat pâine, lapte, brânză și ouă.” Ce rol are virgula în acest enunț?

  1. Desparte propozițiile unei fraze
  2. Introduce o explicație
  3. Separă termenii unei enumerări Correct answer.
  4. Marchează un vocativ

Explanation

Virgula desparte elementele unei enumerări coordonate, iar ultimul termen este legat prin conjuncția „și”. Nu există propoziții distincte sau adresări directe.

Question 33Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Vara trecută am vizitat mănăstirile din nordul Moldovei.” Ce formă verbală este „am vizitat”?

  1. Prezent
  2. Viitor
  3. Perfect compus Correct answer.
  4. Imperfect

Explanation

Forma „am vizitat” este alcătuită din auxiliarul „a avea” la prezent și participiul verbului, ceea ce corespunde perfectului compus. Adverbul „vara trecută” confirmă situarea acțiunii în trecutul încheiat.

Question 34Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Deși drumul era lung, grupul a ajuns la cabană înainte de lăsarea serii.” Ce concluzie se poate trage despre excursie?

  1. Grupul s-a rătăcit pe drum
  2. Grupul a renunțat la excursie
  3. Drumul a fost scurt și ușor
  4. Grupul a ajuns la destinație înainte de noapte Correct answer.

Explanation

Propoziția principală afirmă sosirea la cabană, iar sintagma temporală precizează că aceasta s-a produs înainte de lăsarea serii. Conjuncția „deși” arată doar că drumul a fost lung, nu că excursia a eșuat.

Question 35Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Profesorul i-a spus lui Mihai că rezultatul lucrării va fi anunțat luni.” Cine va anunța rezultatul?

  1. Rezultatul se afișează singur
  2. Mihai
  3. Profesorul Correct answer.
  4. Un coleg neprecizat

Explanation

Vorbirea indirectă păstrează subiectul enunțării din comunicarea inițială: profesorul este cel care a făcut afirmația și, implicit, cel care anunță rezultatul. Verbul „a spune” introduce relatarea, nu schimbă autorul anunțului.

Question 36Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Biblioteca nouă, un adevărat templu al liniștii, atrage zeci de cititori zilnic.” Ce rol are sintagma „un adevărat templu al liniștii”?

  1. Contrazice informația despre cititori
  2. Descrie biblioteca printr-o comparație implicită Correct answer.
  3. Numește o clădire religioasă reală
  4. Introduce o acțiune nouă

Explanation

Sintagma este un atribut metaforic ce asociază biblioteca cu un templu, sugerând liniștea și respectul. Este o comparație implicită, fără termenul „ca”, care nuanțează descrierea.

Question 37Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „În ciuda ostenelii, bătrânul și-a continuat drumul prin ninsoare.” Ce trăsătură a personajului este evidențiată?

  1. Perseverența în fața dificultăților Correct answer.
  2. Nepăsarea față de propria sănătate
  3. Frica de vremea rea
  4. Dorul de casă

Explanation

Construcția concesivă „în ciuda ostenelii” arată că un obstacol există, dar nu îl oprește pe personaj. Continuarea drumului prin ninsoare sugerează hotărâre și perseverență.

Question 38Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Festivalul a fost anulat din cauza ploii torențiale; organizatorii au promis că îl vor reprograma.” Ce relație logică exprimă „din cauza”?

  1. Cauză Correct answer.
  2. Consecință
  3. Scop
  4. Concesie

Explanation

Sintagma „din cauza ploii” indică motivul pentru care festivalul a fost anulat. Cauza precede logic efectul, iar efectul este anularea anunțată în prima propoziție.

Question 39Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Elevii au citit romanul, au discutat pe grupe, apoi au redactat recenzii.” Ce structură a textului este dominantă?

  1. Succesiunea de acțiuni Correct answer.
  2. Comparația între două personaje
  3. Argumentarea unei opinii
  4. Descrierea unui peisaj

Explanation

Verbele la perfect compus, legate prin „apoi”, construiesc o înlănțuire de acțiuni desfășurate în ordine. Este o structură narativă, nu una descriptivă sau argumentativă.

Question 40Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Nu toți cititorii apreciază poezia modernă; unii preferă proza.” Ce raport se stabilește între cele două propoziții?

  1. Cauză și efect
  2. Scop comun
  3. Opunere de preferințe Correct answer.
  4. Condiție necesară

Explanation

Al doilea enunț nuanțează primul, arătând o preferință diferită a unei părți a cititorilor. Relația este de opunere și de distribuire a gusturilor, marcată prin „unii”.

Question 41Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Autorul descrie casa bunicilor cu multă atenție la detalii: scândurile scârțâitoare, cuptorul cald, mirosul de cozonac.” Ce efect are enumerarea detaliilor?

  1. Demonstrează o teză științifică
  2. Introduce un dialog între personaje
  3. Creează o atmosferă concretă și familiară Correct answer.
  4. Accelerează acțiunea narativă

Explanation

Detaliile senzoriale, vizuale și olfactive, fac casa recognoscibilă și apropiată cititorului. Enumerarea nu avansează acțiunea, ci construiește atmosfera și autenticitatea descrierii.

Question 42Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Deși părea o simplă poveste despre copilărie, romanul ascunde o meditație despre trecerea timpului.” Ce operație a făcut cititorul?

  1. A identificat un sens dincolo de suprafața textului Correct answer.
  2. A comparat romanul cu alte opere
  3. A rezumat acțiunea fără interpretare
  4. A verificat datele biografice ale autorului

Explanation

Formularea „ascunde o meditație” arată trecerea de la sensul literal la unul profund, ceea ce este o interpretare. Cititorul nu povestește întâmplările, ci explică semnificația lor.

Question 43Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Pe măsură ce se apropia de casă, pașii i se făceau tot mai grei.” Ce sugerează imaginea pașilor?

  1. O stare de neliniște sau oboseală sufletească Correct answer.
  2. Grabă și entuziasm
  3. Bucuria revederii
  4. O schimbare a vremii

Explanation

Expresia „pașii tot mai grei” este o imagine a unei stări interioare apăsătoare, nu doar a oboselii fizice. Apropierea de casă devine astfel tensionată, ceea ce sugerează neliniște.

Question 44Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „În satul acela, nimeni nu mai folosea ceasul; oamenii se orientau după soare și după cântatul cocoșilor.” Ce trăsătură a comunității este sugerată?

  1. Izolarea totală de lume
  2. Modernizarea rapidă a satului
  3. Legătura cu ritmurile naturii Correct answer.
  4. Indiferența față de timp

Explanation

Oamenii își organizează ziua după soare și după cocoși, ceea ce arată un mod de viață apropiat de natură. Absența ceasului nu înseamnă indiferență față de timp, ci altă modalitate de a-l măsura.

Question 45Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Nu întâmplător, naratorul revine de trei ori la imaginea oglinzii sparte.” Ce rol are această repetiție în interpretarea textului?

  1. Înlocuiește descrierea personajelor
  2. Semnalizează un motiv important al operei Correct answer.
  3. Umple un gol de informație
  4. Arată că autorul s-a grăbit

Explanation

Repetiția unui element simbolic îl transformă într-un motiv recurent, care orientează interpretarea. Formula „nu întâmplător” semnalează explicit că revenirea are valoare de sens, nu este un accident.

Question 46Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Personajul nu rostește niciodată numele tatălui; tăcerea devine, astfel, un limbaj al durerii.” Ce interpretare susține enunțul?

  1. Autorul a omis din greșeală un detaliu
  2. Tăcerea transmite o emoție pe care cuvintele nu o pot exprima Correct answer.
  3. Personajul nu își amintește numele tatălui
  4. Tatăl nu are nicio importanță în operă

Explanation

Sintagma „un limbaj al durerii” arată că tăcerea comunică, înlocuind cuvintele imposibile. Absența numelui nu este o lacună factuală, ci un procedeu cu valoare afectivă.

Question 47Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul argumentativ: „Manualele digitale oferă resurse variate; totuși, discuția din clasă rămâne de neînlocuit pentru formarea gândirii critice.” Ce funcție are conectorul „totuși”?

  1. Exprimă o condiție
  2. Introduce o concluzie finală
  3. Adaugă un argument în aceeași direcție
  4. Marchează o opoziție față de ideea anterioară Correct answer.

Explanation

Conectorul „totuși” semnalează o restrângere a afirmației precedente: avantajele manualelor digitale sunt recunoscute, dar nu suficiente. El introduce o opoziție argumentativă, nu o simplă adăugare.

Question 48Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Fiecare pagină a cărții părea scrisă pentru el: recunoștea în personaje propriile ezitări.” Ce relație se stabilește între cititor și operă?

  1. O lectură grăbită și neatentă
  2. O relație de identificare cu personajele Correct answer.
  3. O atitudine critică față de autor
  4. O respingere a mesajului cărții

Explanation

Verbul „recunoștea” arată că cititorul își regăsește propriile trăiri în personaje, ceea ce definește identificarea. Sintagma „părea scrisă pentru el” întărește această relație personală cu textul.

Question 49Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Pe masă, ceasul deșteptător, oprit de mult, păstra ora la care plecase.” Ce efect produce detaliul ceasului oprit?

  1. Sugerează trecerea ireversibilă a timpului și o absență Correct answer.
  2. Arată că obiectul este defect și trebuie reparat
  3. Demonstrează că personajul este punctual
  4. Indică ora exactă a acțiunii narative

Explanation

Ceasul oprit la ora plecării devine un simbol al absenței și al timpului suspendat. Detaliul nu are funcție practică, ci una afectivă și simbolică în economia textului.

Question 50Reading comprehension of Romanian texts (literary and non-literary)

Textul: „Deși ploaia nu contenise, elevii au ieșit în curtea școlii pentru a planta puieții de stejar.” Ce relație logică se stabilește între primele două propoziții ale enunțului?

  1. O relație de cauză, marcată prin conjuncția „deși”
  2. O relație de scop, marcată prin conjuncția „deși”
  3. O relație de opoziție, marcată prin conjuncția „deși” Correct answer.
  4. O relație de condiție, marcată prin conjuncția „deși”

Explanation

Conjuncția „deși” introduce o propoziție circumstanțială de concesie și semnalează că faptul din regentă se produce în ciuda împrejurării nefavorabile enunțate: ploaia nu contenise, totuși elevii au ieșit. Relația este deci una de opoziție sau concesie, nu de cauză, scop ori condiție, iar cititorul trebuie să identifice acest raport logic pentru a înțelege corect textul.